STAGIUL DE FORMARE IN DOMENIUL AVALANSELOR - BALEA 27-29 noiembrie 2008
MOTO SIGURANTA: O stare de spirit pentru a profita mai mult si mai bine de timp.
Organizatori:
- Clubul Alpin Roman
- Serviciul Regional de Prognoza a Vremii Sibiu
- Serviciul Public Salvamont Sibiu
- Asociatia pentru Promovarea Sporturilor de Iarna
Invitat de onoare:
- Francois Sivardiere, formator si expert in domeniul zapezii si al avalanselor, fost director al Asociatiei Nationale pentru Studiul Zapezii si al Avalanselor (ANENA Franta), intre anii 1994 – 2oo7; autor a numeroase studii de specialitate si articole de popularizare; autor al lucrarii “Dans le secret des avalanches”.
Programul stagiului:
- Ce este o avalansa
- De ce se declanseaza o avalansa
- Demonstratii in teren
- Observatii asupra stratului de zapada
- Despre DVA si cautarea cu DVA
- Situatiile de risc
- Prevederea riscului de avalanse in Romania (Udo Reckerth - ANM)
- Sansele de supravietuire si aparatele de salvare a victimelor avalanselor
- Atitudinea adecvata si precautiile de baza
- Salvarea in Muntii Romaniei (Adi David - Salvamont Sibiu)
- Proiectii video si discutii
Datorita faptului ca perioada stagiului era stabilita joi - duminica, nu ne-am putut inscrie la cursul despre studiul avalanselor decat 5 "pinguini" si anume Em, Marti, Silvana, Octavian si eu (Viorica). Joi dimineata plecam spre Balea cu o prima oprire in Bucuresti, pentru a-mi primi cadourile de la Mos Nicolae si pentru a-i lua pe Em si Marti, si o a doua oprire in Brasov pentru a o lua pe Silvana. Pe drumul spre Balea am incercat sa distingem crestele Fagarasului care erau ascunse sub nori.
De la Cartisoara drumul era acoperit cu un strat subtire de zapada, copacii impodobiti cu zapada transformand padurea intr-un peisaj de basm. La intrarea in padure am fost intampinati de doua caprioare care dupa ce ne-au privit cateva secunde s-au ascuns in padure. 
Fagarasul ne-a intampinat destul de imbufnat, plafonul de nori fiind destul de jos, nu ne-a permis sa-i admiram crestele.
La Balea Cascada, dupa ce am lasat masina in parcare, ne-am luat rucsacii in spate si am urcat la telecabina. Aici ne-am mai intalnit cu o parte dintre cursanti si organizatori.
Transfagarasanul fiind acoperit cu zapada era numai bun de schiat pe el. 
Sus la Balea Lac am fost intampinati cu o ceata densa, drumul spre Cabana Paltinu gasindu-l cu ajutorul cablurilor montate pe marginea potecii. 
Eu si Octavian vrand sa testam saltelute iarna pe zapada, iar Silvana si Marti vrand sa vada si ei cum este iarna la cort, am ales dormitul la cort cu autogospodarire. Em a fost sigurul pinguin care a ales confortul cabanei.
Joi seara montam corturile.
Ne bucuram si noi de confortul camerei lui Em.
Joi seara, dupa impartirea ecusoanelor si a caietelor pentru notite, am intrat cu totii in sala de curs pentru a se face prezentarile si descrierea sumara a programei de curs. 
Seara incheindu-se in sala de mese la un pahar de vorba, vorba rosu sec. 
Dimineata cand m-am trezit si am iesit din cort am descoperit ca dragonul de la piolet, chinga de la un bat telescopic si un snur al cortului erau tocate marunt, cuiva ii fusese foame si mancase chingile mele.
Se pare ca Domnul Boris a fost autorul pagubelor, alinandu-si durerea provocata de cresterea dintilor rontaind la chingile mele. 
Vineri am fost intampinati de la prima ora cu un cer senin si o vreme frumoasa si vizibilitate foarte mare. De la statia meteo se vedea pana in Rodnei.
Muchia Buteanu, Saua Caprei, Vf. Iezerul Caprei, Saua Paltinu, Turnul Paltinului. 
Drumul de la Cabana Paltinu spre Cabana Balea-Lac. 
Tabara de corturi.
Vineri dimineata la 8.30 ne-am strans in sala de cursuri. Fracois Sivardiere incepe prezentarea cursului, prezentare exemplificata prin scheme si imagini. In cele 2 zile de curs s-au abordat urmatoarele teme:
1.) Ce este o avalansa?
Definitie: Deplasarea rapida (>1m/s) a unei mase de zapada pe o portiune de sol in panta sub efectul gravitatii.
S-a inceput cu ce este o avalansa, clasificarea avalanselor si descrierea lor (avalanse de forma si avalase de curgere).
2.) De ce si cum se declanseaza avalansele?
Echilibrul invelisului de zapada (fortele de rezistenta si tractiune)
- fortele de tractiune (greutate)
- fortele de rezistenta (ancorari, puncte de sprijin, calitatea legaturilor intre straturi, coeziunea zapezii).
Tipurile de avalansa (naturale si accidentale)
- originile declansarii
- cauzele declansarii
- tipurile de plecare
3.) Situatiile de risc.
Definitia riscului: RISC = Probabilitatea declansarii avalansei x Importanta pagubelor
Cele patru puncte de vedere care trebuiesc luate in calcul: 1.Situatiile Meteorologice, 2.Nivologice, 3.Topografice si 4.Umane.
Identificarea situatiilor de risc, precautii de baza.
Situatiile umane:
- nici singur, nici in grup prea mare
- nivel tehnic scazut (mai usor si nu mai sigur)
- o cadere solicita in plus invelisul de zapada
- conditie fizica proasta (inaintare mai lenta, oprirea mai frecventa)
- a ramane grupati, nu-i o dovada de istetime.
4.) Atitudinea adecvata si precautiile de baza
- inainte de a pleca - se ne pregatim constincios
- la plecare si in timpul iesirii - sa observam atent
- in panta - sa ne adaptam comportamentul
ATENTIE: Nu plecati singur, dar nici cu oricine! Si nu uitati, precautia ultima este sa stii sa renunti.
5.)Ajutorul acordat victimelor avalanselor
- despre sansele de supravietuire
- cauzele de deces (traumatisme 20%, asfixie 70%, hipotermie 5%)
Trei mari strategii:
- sa nu fii ingropat;
- sa fii degajat rapid;
- sa respiri sub zapada.
Prezentarea echipamentelor de salvare a victimelor avalanselor:
- rucsac ABS (Avalanche Balloon System)
- Snowpulse life bag
- DVA (dispozitiv de detectare a victimelor avalanselor) + sonda + lopata
- Recco
- Avalanche ball
- Avalung
De la stanga la dreapta, Dinu Bunica (cu sistemul Avalung) si Francois Sivardiere. 
Pentru demonstratiile in teren cursantii au fost impartiti in 3 grupe pentru o mai buna exemplificare. Unii au mers la observatii asupra stratului de zapada, iar ceilalti au invatat despre DVA-uri si modul lor de folosire, apoi grupele s-au schimbat.
Francois Sivardiere prezentand DVA-urile si explicand in detaliu modul de folosire al lor. Ce trebuie si cum trebuie sa facem cand salvam o victima. Felul in care trebuie sa actionam rapid si eficient, de la cum incepem sa cautam victima, cum facem sondarea, cum sapam rapid si eficient fara a obosi (poate ca pare banal sa sapi o groapa, dar se pare ca nu-i chiar asa), ce trebuie sa facem dupa ce dezgropam victima. 
Si, foarte important (!), desi rapiditatea trebuie sa fie cuvantul de ordine atunci cand se cauta o victima a avalansei, in niciun caz nu trebuie sarita vreo etapa, totul trebuind sa fie facut foarte riguros.
Udo Reckerth (lector ANM) ne-a facut o prezentare despre zapada si morfologia zapezii, precum si despre modul cum se realizeaza buletinul nivologic. 
Prima seara de curs s-a incheiat cu o proiectie video, un film despre zapada si avalanse realizat de ANENA, dupa care s-a mers in sala de mese la un pahar de vorba, 
un joc de sah
sau o tabla.
A doua noapte anuntandu-se viscol, am dezertat si ne-am mutat la refugiul Salvamont, unde am putut gati piure si ceai.
Ziua de sambata.
Inainte de observatiile asupra zapezii in teren, Udo Reckerth ne-a facut o prezentare teoretica despre zapada si tipurile de cristale, formarea si transformarea zapezii, influenta conditiilor meteorologice asupra transformarilor la care este supusa zapada. 
Testele de analiza a zapezii ne-au fost prezentate de Irinel Grigore si Narcisa Milian.
Efectuarea de masuratori si culegerea datelor din teren. 
Masurarea temperaturilor in straturile de zapada. 
Efectuarea sondajului prin batere si observarea profilului stratigrafic. 
Analiza tipurilor de cristale din straturile de zapada, densitatea zapezii, testul cu lopata etc. Poza este un pic neclara din cauza conditiilor meteo. In timpul cat s-au facut masuratorile pentru analiza zapezii, vantul a batut cu 43 km/h avand rafale de 60-70 km/h.
In conditii meteo neprielnice cei care efectueaza testele pentru buletinul nivologic depun un efort considerabil pentru care merita aprecierea noastra atunci cand citim buletinul nivo. 
CONCLUZIILE, prezentate de Francois Sivardiere:
- in primul rand DVA, sonda si lopata (si cel putin Recco in afara partiilor)
- aceste aparate nu raman decat jokeri cand totul s-a petrecut rau
- si mai ales nu te scutesc le a-ti lua creierul cu tine !
Anca Munteanu a facut o prezentare a hartii cu risc in masivul Piatra Craiului. 
Harta de risc a fost intocmita de Anca Munteanu si Maria Motoiu, studiind morfologia terenului si urmele avalanselor.
Anca Munteanu.
Dan Vasilescu, Marius Scheaua si Francois Sivardiere. 
Adi David - sef serviciu Salvamont Sibiu a facut o prezentare despre Serviciul Salvamont si despre modul de salvare in muntii Romaniei, in care au fost prezentate evenimente cu avalanse. 
Modul de organizare al serviciilor de salvare montana Salvamont. 
Numarul de apel de urgenta. 
Sambata seara s-a incheiat cu discutii libere, fiecare pe unde a gasit loc, unii in sala de curs, altii pe holuri.
Duminica dimineata dupa ce ne-am strans bagajele am coborat cu telecabina la Balea-Cascada. Trecerea de primul pilon a fost un adevarat test psihologic datorita vantului puternic ce balansa telecabina.
Valea Balii si Transilvania. 
La plecare, pe drum dupa Cartisoara, am oprit sa culegem niste vasc. Silvana facand un pic de cocot prin copaci.
Tehnica de ramonaj printre crengile copacului 
Duminica vremea ne-a permis sa vedem si sa identificam muchiile si varfurile din Fagaras, sa vedem Piatra Craiului cu a sa Piatra mica, Bucegiul si un pic de Iezer.
Vf. Negoiul
Muchiile nordice ale Fagarasului. 
Panorama Fagaras.
Vf. Vistea Mare si Valea Vistei. 
In articolul ce-l puteti vedea urmand legatura de mai jos http://www.clubulalpinroman.org/index.php?cat=44&id=69&type=art domnul Dinu Mititeanu, prezent si dansul la acest curs, a scris cateva impresii despre acest stagiu.
Deasemenea, tot pe aceeasi pagina, puteti vedea cateva din documentele prezentate in cadrul evenimentului, puse la dispozitie prin amabilitatea domnului Francois Sivardiere si Liviu Balea.
CONCLUZIA ACESTUI STAGIU ESTE:
ATUNCI CAND PLECATI PE MUNTE NU UITATI SA VA LUATI SI CREIERUL CU VOI !
Multumesc pe aceasta cale organizatorilor, a fost un curs unde am invatat mult si sper ca vor mai urma si alte stagii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu